Burnout-ul sau epuizarea profesională
Cu siguranță, suntem cu toții familiarizați cu termenul de stres și resimțim în mod frecvent presiunea pe care o poate aduce acesta în viața noastră. Dar este important să înțelegem ce înseamnă cu adevărat stresul și care sunt factorii care îl declanșează.
Așadar, să începem prin a defini stresul și a explora factorii care contribuie la el.
Stresul poate fi definit ca reacția noastră la presiunea și tensiunea din viața de zi cu zi. Este modul în care corpul și mintea noastră reacționează la diverse provocări și amenințări, indiferent dacă acestea sunt fizice sau psihologice.
Factorii de stres sunt cei care activează această reacție la stres în corpul nostru, generând o serie de schimbări neurologice și fiziologice.
Există doi tipuri principale de factori de stres: cei externi și cei interni.
Factorii de stres externi includ aspecte legate de mediul înconjurător și circumstanțele externe pe care nu le putem controla întotdeauna. Aceștia pot include:
❇️Munca: Presiunea la locul de muncă, termene limită strânse și cerințe ridicate pot genera stres semnificativ.
❇️Banii: Problemele financiare, facturile sau datoriile pot crea o presiune considerabilă.
❇️Familia: Relațiile tensionate sau responsabilitățile familiale pot fi o sursă majoră de stres.
❇️Timpul: Lipsa timpului sau gestionarea ineficientă a acestuia poate genera stres.
❇️Norme și așteptări culturale: Presiunea de a se conforma normelor și așteptărilor sociale poate contribui la stres.
❇️Discriminarea:Experiențele de discriminare sau stigmatizare pot avea un impact negativ asupra sănătății mentale.
Pe lângă acești factori de stres externi, există și factori de stres interni. Mai puțin tangibili, aceștia pot fi legați de propriile noastre gânduri și emoții și pot include:
❇️Autocritica: Tendința de a fi foarte auto exigent și de a ne critica poate genera stres intern.
❇️Imaginea despre propriul corp: Complexele legate de aspectul fizic pot crea anxietate și stres.
❇️Identitatea personală: Întrebările despre cine suntem cu adevărat și ce vrem de la viață pot genera confuzie și stres intern.
❇️Amintiri și proiecții despre trecut: Gândurile și emoțiile legate de trecutul nostru sau de ceea ce ne așteaptă în viitor pot contribui la stresul intern.
Este important să înțelegem că stresul nu este întotdeauna negativ; uneori, el ne poate mobiliza și motiva să depășim provocările. Cu toate acestea, atunci când stresul devine copleșitor sau persistent, poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv epuizarea profesională.
Trei componente ale epuizării profesionale sau a burnout-ului sunt cruciale în înțelegerea acestui fenomen și în gestionarea lui:
⚠️Epuizare emoțională: Acesta este stadiul în care te simți copleșit de oboseală, ca urmare a faptului că ai acordat prea multă atenție și energie pentru prea mult timp. Epuizarea emoțională apare atunci când investești excesiv de mult în ceea ce faci, iar resursele tale emoționale se epuizează treptat.
⚠️Depersonalizare: În acest stadiu, poți începe să te distanțezi de ceilalți și să îți pierzi empatia, implicarea și pasiunea în ceea ce faci. Te poți simți deconectat de colegii tăi sau de clienții tăi și începi să tratezi situațiile cu indiferență sau chiar cu cinism.
⚠️Diminuarea sentimentului de împlinire: Acesta este momentul în care ai senzația continuă că ceea ce faci nu contează sau nu are un scop real. Te simți descurajat și poate chiar inutil în privința muncii tale.
Este important să înțelegem că epuizarea profesională nu apare peste noapte. Ea se dezvoltă treptat în timp, pe măsură ce ne confruntăm cu presiuni constante și ne ignorăm propriile nevoi.
Emoțiile sunt asemenea tunelurilor în care trebuie să pătrunzi și să le parcurgi pentru a ajunge în cele din urmă la lumină. Epuizarea apare atunci când rămânem blocați într-o anumită emoție, fără a putea să o gestionăm sau să o eliberăm.
Uneori, această blocare se întâmplă pentru că suntem expuși constant la emoții precum furia, durerea, disperarea sau neajutorarea, care pot fi prea copleșitoare pentru a le gestiona singuri.
Totuși, există lucruri care ne pot face mai puternici în fața acestor emoții.
🪴Relaționarea: Căutarea și menținerea unor relații sănătoase cu ceilalți pot oferi suport emoțional și pot ajuta la gestionarea stresului și a epuizării.
🪴Odihna: Acordarea timpului pentru odihnă și recuperare este esențială. Nu neglija importanța somnului și a timpului petrecut relaxându-te.
🪴Compasiunea față de tine însuți: Învață să îți acorzi compasiune și să îți accepți limitele. Nu trebuie să fii perfecționist și să îți asumi totul singur.
Însă, o întrebare crucială este cum știm când să renunțăm sau să continuăm în fața epuizării profesionale? Pentru a lua decizii informate, putem începe prin a ne pune următoarele întrebări:
🍃Ce câștig continuând?
🍃Ce câștig dacă mă opresc?
🍃Ce preț plătesc continuând?
🍃Ce preț plătesc dacă mă opresc?
Povestea originilor epuizării profesionale poate varia de la persoană la persoană, dar unele întrebări cheie pentru a înțelege această experiență includ:
Ce anume din greutățile pe care le-ai întâmpinat ți-a depășit abilitățile? (De exemplu, alți oameni și alegerile lor, normele culturale, circumstanțele vieții tale la momentul respectiv, vârsta și experință, condițiile meteorologice…)
Ce ai făcut atunci ca să supraviețuiești împrejurărilor potrivnice? (Indiciu: știu sigur că ai reușit să supraviețuiești, căci iată-te aici.)
Ce resurse ai folosit pentru a trăi mai departe după ce problema a trecut? Fii precisă. (Poți include resurse practice, cum ar fi banii sau informațiile, resurse sociale precum prietenii, capacitatea de a cere, a găsi și de a accepta ajutor sau influența socială; resurse emoționale, precum perseverența, auto consolarea și optimismul.)
După ce ți-ai conturat povestea cu ajutorul întrebărilor de mai sus, un exercițiu bun pentru a sumarizăm aceste experiențe este următorul :
„Deși nu am putut controla… (Împrejurarea potrivnica), am reușit sa… (tactica de supraviețuire), iar apoi am folosit… (resursa) pentru a deveni mai puternic.
După aceea am putut sa… (abilitatea/victoria/învățătura).”
A scrie povestea originilor stresului tău te poate ajuta să-ți identifici scopul pentru a îți permite sa observi ce anume din experință ai folosit pentru a ieși la liman.
Așadar, stresul poate fi văzut ca o reacție naturală a corpului nostru la diverse provocări din viața noastră, iar conștientizarea factorilor de stres externi și interni poate fi un prim pas important în gestionarea eficientă a acestuia.
In acest context, este important să subliniem că a face apel la un coach este o metodă extrem de eficientă și benefică pentru combaterea stresului și a epuizării profesionale. În articolele viitoare, vom explora în profunzime cum poți utiliza coaching-ul pentru a-ți recăpăta echilibrul, pentru a înțelege și gestiona mai bine factorii de stres, și pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții. Stay tuned pentru mai multe sfaturi și strategii pentru a-ți recâștiga vitalitatea și motivația!